Spaghete aglio, olio, pepperoncino .. si rosii cherry

Imi place bucataria italiana. Foarte mult. Inventia asta cu pastele si cu pizza este absolut geniala. Practic ai o baza de la care poti porni cu imaginatia turata la maxim si rezultatele sunt fantastice. De exemplu, poti gati paste cu nenumarate legume, feluri de carne, sosuri, condimente. Pastele, ele insele sunt de mai multe feluri (voi scrie odata despre felurile de paste, promit!) si iti ofera cu generozitate posibilitati infinite de preparare. Si cu pizza lucrurile stau cam la fel - pornind de la un banal blat cu mozzarella si sos de rosii poti adauga ingrediente cate-n luna si-n stele - insa cred totusi ca pastele detin suprematia.
Tin minte ca pana sa ajunga si la noi pastele originale, adevarate, italienesti, nu mancasem decat binecunoscutele macaroane cu branza telemea, taieteii cu ou fierti in lapte sau facuti budinca cu branza dulce la cuptor si spaghetele (foarte cleioase si lipicioase) cu sos de rosii. Evident made in Romania. Si nu e de mirare ca nu intelegeam ce gasesc "macaronarii" aia la pastele fainoase si ce Dumnezeu le-o place asa mult incat sa faca din ele un simbol national?!

Pana cand am calatorit in Italia - una dintre tarile pe care le iubesc foarte mult si unde ma intorc mereu cu mare placere - si am vazut cu adevarat ce inseamna pastele acolo si cat de dumnezeiesc sunt pregatite. Si desi posibilitatile de pregatire sunt infinite, cum spuneam, una dintre retetele mele preferate de spaghete ramane poate cea mai simpla reteta si anume cea care da titlul acestei postari. De fapt, ea este celebra in varianta cu aglio, oglio, pepperoncino punct. Dar eu, ca orice femeie cu imaginatie si drag de gatit, mi-am luat libertatea de a mai adauga un ingredient: rosii cherry. Si rezultatul a fost minunat!
Si ca sa nu mai lungesc vorba, iata reteta dupa care pregatesc eu AOP (Aglio, Oglio, Pepperoncino) cum o prescurteaza sotul meu, AOP cu rosii cherry.
Ingrediente:
- ulei de masline extravergine
- spaghete (eu folosesc la aceasta reteta spaghete Barilla no. 3)
- ardei iute (proaspat sau uscat, fulgi - eu folosesc din ambele)
- usturoi
- rosii cherry (cat mai coapte sa nu fie acrisoare, dar nu foarte mari, cele cu dimensiunea cat o cireasa pietroasa - conform denumirii - sunt cele mai bune)
- parmezan ras (grana padano sau reggiano sunt foarte bune si se gasesc si la noi, e adevarat sunt destul de scumpe dar veti simti diferenta fata de branza de tip parmezan!
- patrunjel proaspat
- sare, piper
Pentru doua portii eu folosesc cam 250 de grame de spaghete, vreo 300 - 400 gr. rosii cherry, un ardei iute, vreo 6 linguri de ulei de masline, 2-3 catei de usturoi, o mana de patrunjel si parmezan dupa gust.
Se pune uleiul de masline intr-o tigaie (vedeti sa fie suficient de mare si inalta sa va incapa la sfarsit pastele in ea!) si cand s-a incins se arunca in el 2-3 (dupa gust mai multi sau mai putini) catei de usturoi taiati pe lung in patru. Se auresc (n-o mai zic pe aia cu "nu-i lasati sa se maroneasca ca au gust amar, o stiti deja!) se scot si se arunca. Se pune apoi jumatate din patrunjelul tocat si ardeiul iute (in functie de cat de iute mancati puteti pune mai mult sau mai putin, cu nervuri sau fara, etc) si se lasa pana intr-un minut amestecand in timpul asta. Se adauga rosiile cherry taiate in sferturi. Eu in momentul asta mai adaug 1 - 2 catei de usturoi taiati fin - pe astia nu ii mai scot sa ii arunc - sarez - gust, piperez - gust si las sa fiarba vreo 8 - 10 minute pana rosiile sunt facute si totul a capatat consistenta dorita pentru un sos nu zemos ci legat. In timpul asta, am pus si apa cu sare la fiert pentru spaghete, si le fierbem cam cu 1 minut mai putin decat scrie pe cutie (eu le gust totdeauna, si trebuie sa nu fie facute complet adica sa fie mai al dente decat al dentele pe care il veti manca). Le scurgem. Intre timp, sosul e gata, luam pastele si le aruncam peste sos, in tigaie, pe flacara mica. Amestecam usor sa incorporeze sosul. Pastele isi vor desavarsi consistenta - ceea ce nu au apucat sa faca mai devreme ca le-ati intrerupt pe buna dreptate - absorbind toate aromele si o parte din sos. Presaram deasupra restul de patrunjel - eu mai gust odata de sare, poate ele nu si-au tras suficienta sare la fiert si stingem focul. Din momentul in care puneti pastele in tigaie peste sos ele nu vor sta mai mult de 1 minut si ceva pe foc.
Pont: pastele odata puse in farfurie nu trebuie sa lase decat usoare urme de ulei de masline, daca aveti prea mult sos nu e bine, el trebuie sa fie absorbit de paste. Ca sa stiti exact ca procedati corect, adaugati treptat pastele peste sos, in tigaie, pana obtineti consistenta dorita. Mai bine mai putine paste, dar tavalite complet prin sos, decat multe paste si prea putin sos.
Serviti-le imediat, cu o mana de parmezan proaspat ras deasupra si un pahar din vinul rosu preferat. Cine mananca iute (mama mea bate toate recordurile in privinta asta!) isi mai poate adauga fulgi de ardei iute uscat pe deasupra.
(scuze, din poza mea cu ingredientele lipseste parmezanul .. deh, memoria)