În mod paradoxal nu primăvara este anotimpul care mă inspiră la noi și curajoase începuturi, ci toamna. Să fie oare amintirea începutului unui nou an școlar? O amintire vibrantă, cu mirosul de coală de hârtie albastru-indigo în care înveleam caietele de școală, sau de uniformă cu șorț apretat - miros de rufe proaspăt spălate și călcate. Cu parfum de crizanteme și tufănele și început de covor de frunze sub tălpile sandalelor închise cuminte cu o cataramă metalică. Începeam un nou an de școală cu rezoluții, așa cum încep acum la 1 ianuarie. Pe atunci nu știam nimic despre "rezoluții" dar din instinct asterneam în minte, într-un calendar imaginar, liste cu lucruri pe care urma să le aduc la îndeplinire negreșit în anul de școală ce abia începea. Cumva acea dată de mijloc de septembrie mă disciplina, mă readucea cu picioarele pe pământ după euforia vacanței. Pentru mine atunci începea un alt an din viață. Lucrurile bune în viața mea au venit întotdeauna odată cu
.... despre casă, grădină, gătit și relaxare.