Toamna, un nou inceput ...

În mod paradoxal nu primăvara este anotimpul care mă inspiră la noi și curajoase începuturi, ci toamna. Să fie oare amintirea începutului unui nou an școlar? O amintire vibrantă, cu mirosul de coală de hârtie albastru-indigo în care înveleam caietele de școală, sau de uniformă cu șorț apretat - miros de rufe proaspăt spălate și călcate. Cu parfum de crizanteme și tufănele și început de covor de frunze sub tălpile sandalelor închise cuminte cu o cataramă metalică.

Începeam un nou an de școală cu rezoluții, așa cum încep acum la 1 ianuarie. Pe atunci nu știam nimic despre "rezoluții" dar din instinct asterneam în minte, într-un calendar imaginar, liste cu lucruri pe care urma să le aduc la îndeplinire negreșit în anul de școală ce abia începea. Cumva acea dată de mijloc de septembrie mă disciplina, mă readucea cu picioarele pe pământ după euforia vacanței. Pentru mine atunci începea un alt an din viață.

Lucrurile bune în viața mea au venit întotdeauna odată cu toamna. Poate pentru că atunci sunt mai pregătită să le primesc. Totul începe cu o dimineață proaspătă și mai rece ca de obicei, cu frunze care cad agale, cu lumina gri, ușor cețoasă. O dimineață în care simți nevoia să te așezi cuminte în față unui caiet gol, cu creioanele bine ascuțite alături și să începi să așterni "pe curat" prima tema. Și despre ce aș putea scrie, decât despre ceea ce îmi place să fac.

Scriu, fotografiez, gătesc, îmi place să îmi decorez casa și grădina, astea sunt bucuriile mele mai ales când sunt în weekend (iar în weekend sunt mai ales la țară). “La țară” uneori înseamnă și mici orășele în care oamenii sunt prietenoși și liniștiți. Aici viața este infinit mai pasnică, mai domoală, timpul curge altfel decât la București. Privirea nu se oprește în zidurile clădirilor ci cutreieră liberă pe dealuri molcome ce își schimbă lumina de la o oră la altă. Casele au grădini mari, pline de pomi grei de roade și bolte de viță de vie. Diminețile sunt răcoroase și aburite, netulburate decât de cântecul păsărilor. Este adevărat că uneori și de motocoasele care au luat încet locul coasei tradiționale, dar asta nu este nimic fată de zgomotul orașului. Iar serile miros deja a foc de lemne în soba. Aici sunt momente magice, de liniște, în care pot răsfoi o revistă așa cum făceam odinioară pană că internetul să ne ocupe viața, momente în care mă plimb prin livadă, momente în care gătesc ceva bun la aragazul de afară, sau momente în care pur și simplu stau pe o bancă și mă bucur de natură.

Am vrut să adun undeva aceste lucruri pentru mine și pentru ceilalți. Am zeci de poze pe care nu le-am descărcat din telefon. Am zeci de rețete noi sau de odinioară pe care vreau să le încerc cândva. Am sute de imagini păstrate în amintire despre lucrurile frumoase pe care le găsesti la tot pasul pe drumuri de țară. Le voi pune pe toate aici, si fiecare lucru va veni cu o poveste a sa. Evident că va fi foarte mult vorba despre mancare, doar asta este hobby-ul meu (my tasty hobby). Dar și despre casă. Despre gradină. Si nu in ultimul rand - despre provocările și bucuriile vietii in afara orașului.

Si acum, nu imi ramane decat să vă invit cu drag pe aici și vă promit solemn ca o să vă placă 💗

Cheers,
Denisa

După-amiază de toamnă pe terasă.

Un teanc de reviste de vechi, un pahar de vin roșu,

nuci, struguri, mere și gutui din grădină.

Undeva, in surdina un radio vechi canta ragusit.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cel mai bun tort de ciocolata

Later edit: sapte ani (si poate 30 de torturi) mai tarziu .. still the best chocolate cake :) - cu mentiunea ca am injumatatit cantitatea de zahar si evident am mai scapat de ceva calorii per portie. A, da .. si am jonglat un pic cu decoratul tortului. Exemplele le aveti la sfarstitul postarii. Cel mai bun tort de ciocolata. Cel putin asa mi s-a parut mie (si inca mi se pare) si tuturor celor care au mancat din el .... Este absolut divin, atat de ciocolatos si atat de minunat incat nu am cuvinte potrivite sa il descriu. Caut acum motive sa mai sarbatoresc ceva. Sa mai fac unul. Sau poate doua :)) Aveam asadar un sarbatorit drag (cel mai drag) si dorinta de a-i pregati un tort special. Am frunzarit pe internet pana cand EL, TORTUL, mi s-a aratat. Se numea "ultimate chocolate cake" si ne-am intalnit pe BBC Good Food . Din prima clipa am stiut ca nu ma va dezamagi. Si am avut dreptate. Este un tort cu blat un pic lipicios (nu este genul care trebuie insiropa...

Citiți mai multe

Orez salbatic cu rosii uscate si marar

Ingrediente (pentru 4 portii) 300 grame orez salbatic o ceapa medie un catel de usturoi 6-8 rosii uscate conservate in ulei de masline o legatura de marar proaspat doua linguri de ulei de masline sare, piper Asa cum am promis revin cu reteta pentru garnitura de orez salbatic ce s-a insotit atat de perfect cu macroul la cuptor. Dupa gustul meu, in afara de clasica garnitura de cartofi - orezul salbatic se potriveste cel mai bine la peste. Si tot langa peste imi mai place si feniculul. Coming soon! :) Mod de preparare: Se curata ceapa si usturoiul si se toaca marunt. Se incinge uleiul intr-o tigaie mai adanca si se auresc in el ceapa si usturoiul. Cand acestea devin sticloase se adauga orezul si se amesteca totul pe foc timp de un minut, pana se caleste un pic si orezul. Se stinge cu doua cani de apa calduta, se acopera cu un capac si se lasa sa fiarba orezul. In timpul acesta taiem rosiile...

Citiți mai multe

Plăcintă cu mere (rețeta rapidă și de post)

Daca în anii trecuti, de cum venea sezonul merelor aveam pe repeat TartaTatin anul acesta abuzez de o rețeta de plăcintă cu mere mult mai simplă, care este și de post deci poate fi pregătită și mâncată fără probleme și în postul Crăciunului, care bate la ușa deja (incredibil, cum trece vremea .. ) Plăcinta asta are, așa cum apare pe ciorna de mai jos un aluat al Laurai Adamache și a fost popularizată în așa hal și trimisă atâtor prietene și cunoștiințe pe whatsapp încât cred că nici nu mai era nevoie să o pun aici pe blog, cred că toată lumea o știe, dar am zis că poate o fi de folos cuiva. Aici este forma în care a circulat (și circulă încă) prin cercurile selecte de prințese gospodine cu care sunt în schimburi de rețete și cu ocazia asta țin să îi mulțumesc din suflet 💗 prietenei mele G. care ne-a nenorocit împărtășindu-ne această rețeta de care am devenit dependenți și din cauza căreia ne pregătim să devenim obezi :) Ingrediente aluat: - 2...

Citiți mai multe

Somon cu portocale la cuptor cu garnitura de porumb cu avocado - pentru un strain :)

Provocarea unui strain :) m-a facut sa descopar o combinatie absolut incantatoare. Pentru cui ii este lene sa urmareasca linkul, provocarea era sa gatesc ceva in culorile orange, galben si verde. Dar verdele sa nu fie o leguma :0 Combinatia incantatoare de care vorbesc s-a produs intre somon, porumb si avocado. Toate stropite din belsug cu lime, portocala si lamaie. Somon cu portocale mai facusem - de fapt marinat in suc de portocale plus ceva coaja rasa si apoi bagat la cuptor. Asadar, cerinta cu culoarea "orange" era rezolvata. Insa combinatia de galben cu verde + conditia ca verdele sa nu fie o leguma :) imi dadea de furca! Tot cautand pe internet ceva cu porumb de pus langa somon - fiindca aveam nevoie de galben in farfurie si simteam eu (nu degeaba) ca porumbul s-ar imprieteni repejor cu somonul - am gasit o minunata salata de porumb cu avocado. Avocado? Dar e minunat, mi-am zis. Indeplinim si conditia culorii verzi! Asad...

Citiți mai multe

Cosulete cu branza de capra si prosciutto crudo

In ultimul timp am gatit mai mult romaneste, lucruri simple, clasice si imi lipsesc experientele noi asa ca cel care urmeaza sa vi-l povestesc mai jos. O sa vina vremea sa indrept lucrurile cat de curand, stiu asta :) Cosuletele astea s-au nascut dintr-o greseala si din niste ingrediente aflate prin frigider cu totul intamplator. A fost intai un aluat de crackers care nu a iesit cum trebuia, drept pentru care l-am pus in formele de briose si l-am copt. Apoi m-am uitat lung la briosele sarate si fierbinti: "ce sa fac eu cu voi fetelor?". Eu ma uitam la ele, ele se uitau la mine si ridicau in umeri si isi dadeau coate (ma rog, exagerez un pic, doar ridicau din umeri :) Drept pentru care mi-am bagat capul in frigider si am stat asa cateva minute bune nu ca sa ma racoresc ci ca sa ma inspir. Si la final am iesit din frigider intr-o mana cu o cutie de branza crema de capra si in cealalata mana cu un pachet de prosciutto. Si mi s-a parut o idee foarte buna sa le unesc. Si m...

Citiți mai multe

Povesti din Poiana Mierlei

Faceți căutări pe acest blog