Treceți la conținutul principal

O kavarma si alte bulgarisme

Cand am plecat in Bulgaria in vacanta mi-am propus sa gust specialitatile bucatariei bulgaresti dar odata ajunsa acolo nu am reusit sa ma tin de ce mi-am propus pentru ca am fost uimita sa constat cat de multe mancaruri ar fi trebuit sa incerc. Totusi sunt cateva pe care le-am incercat si mi-au placut cam toate:

Shopska salad

adica salata din rosii, castraveti, ardei, ceapa si branza - incredibil de buna de fiecare data.

Saci

- un mix de carne la gratar servit laolalta cu legume pe o plita foarte incinsa (plita de care mi-am cumparat si eu, evident, si am si executat vreo doi-trei "saci" de-atunci :) uite cam asa:



Supa tarator
- buna desi tot timpul am avut senzatia ca mananc un tzatziki diluat

Kavarma

- care face subiectul postarii de astazi si al unui pranz minunat de saptamana trecuta :)

Si trebuie sa listez aici, desi stiu ca un banal gratar de peste proaspat nu e tocmai tipic bulgaresc, ceva ce mi-a placut si am mancat prima oara:


Lavrac / Levrac

un peste cu carne alba si ferma, asemanatoare cu cea a doradei (pe care, by the way, nu l-am vazut pe la noi desi e peste de Marea Neagra)

Dar sa revenim la kavarma noastra. Kavarma este un fel de ghiveci sau tocanita si ca orice mancare de felul asta lasa o groaza de loc liber imaginatiei celui care o pregateste. Poate fi doar cu legume sau si cu carne de diverse feluri: porc, vita, pui, oaie. Uneori are si orez. Eu am mancat din cea de pui cu legume si tot din asta am facut si acasa. Este o mancare delicioasa, pentru care trebuie sa va rezervati timp destul, pentru ca tot secretul consta in gatitul foc mic, in cuptor, timp de cateva ore bune. Cum pe internet am gasit o groaza de variante traduse si adaptate in fel si chip, am ales pana la urma sa o fac bazandu-ma pe memoria gustului lasat de kavarma mancata in Bulgaria.

Am avut, asadar (pentru vreo 4 portii):

1 piept mare de pui
2-3 cepe medii
2 cartofi mari
4 ardei kapia copti pe tabla
4-5 catei usturoi
300 grame de ciuperci
3 rosii
ulei de masline
sare, cimbru, o foaie de dafin
o legatura mare de patrunjel

Am sarat pieptul de pui l-am taiat cuburi si l-am calit in tigaie in ulei. Am scos puiul si l-am pus deoparte in vasul de ceramica in care urma pun la cuptor kavarma. Apoi am calit in aceeasi tigaie ciupercile - tot cuburi, ceapa taiata mai grosier si cartofii, cuburi si ei. Ordinea nu trebuie sa fie neaparat asta. Rosiile au fost si ele taiate cuburi si stoarse un pic de zeama, tavalite apoi prin ulei de masline impreuna cu cateii de usturoi taiati felioare (si adaugati un pic mai tarziu decat rosiile ca sa nu se maroneasca cumva!).

Cand bucatile de pui si toate legumele calite s-au regasit in vasul de ceramica am adaugat peste ele si ardeiul kapia curatat de cozi si seminte si taiat patratele. Am mai presarat putina sare, piper proaspat rasnit, cimbru si am pus si o foaie de dafin. Am bagat totul la cuptor in vasul acoperit cu capac, la un foc domol, pana cand zeama a scazut suficient de mult sa fie pe gustul meu (din categoria "invatati din greselile altora"  - nu stiam de ce se umpluse bucataria de fum la un moment dat, dar mi-am dat seama repede ca pusesem capacul etans si zeama daduse pe dinafara si se ardea in cuptor, si se explica de ce in nota ce urmeaza :) Totul a durat cam doua ore jumatate - trei, timp in care am rezistat cu greu aromelor ce veneau dinspre cuptor.  Cand a fost gata, am presarat peste mancare patrunjel proaspat tocat.

Nota: ceea ce vedeti mai jos este un vas tipic de kavarma care se gaseste in Bulgaria in diferite dimensiuni. Cel din imagine este de o portie - zic ei; de doua portii - zic eu. Acest vas este special conceput cu o gaura in capac ca sa nu patesti ce am patit eu. Numai ca eu, desi aveam doua vase de-astea, am vrut sa fac un pic mai multa kavarma si am zis ca n-o fi foc daca o gatesc in vasul roman cu capac (dar fara gaura). N-ar fi fost - daca mi-ar fi dat prin cap sa dau un pic capacul deoparte :))

Revenind la mancare: e foarte buna si e numai potrivita cu toamna de afara, cu seri mai reci. Seamana cu ghiveciul nostru iar eu chiar am de gand sa repet curand experienta cu alte combinatii de legume dar si cu orez laolalta cu ele. Si cred ca imi voi lua inima in dinti si voi incerca si o combinatie cu carne de oaie.

S-aveti o saptamana buna!



Comentarii

  1. Ah şi eu ce mă fac fără oală din aia? :(

    RăspundețiȘtergere
  2. Pana iti iei una din Nessebar, iti imprumut oala mea! :))

    RăspundețiȘtergere
  3. te-ai oparit cu aburul? sau a tasnit sosul prin tot cuptorul :))? cu ocazia asta am lamurit misterul vasutelor astora pe care le-am vazut si intr-un supermarchet la capitala, dar si la Horezu ;))

    RăspundețiȘtergere
  4. Din fericire a fost doar faza cu toata zeama revarsata in cuptor - cam ce ti s-a intamplat tie cu goji dar in varianta hot si sticky pe plita cuptorului si cu fumaraie in casa :(

    @Vera - Ia uite ce zice Zazuza, ca vasele s-ar gasi prin supermarchet :))

    RăspundețiȘtergere
  5. Iuhuuu, o să caut, mulţumesc! :))

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cel mai bun tort de ciocolata

Later edit: sapte ani (si poate 30 de torturi) mai tarziu .. still the best chocolate cake :) - cu mentiunea ca am injumatatit cantitatea de zahar si evident am mai scapat de ceva calorii per portie. A, da .. si am jonglat un pic cu decoratul tortului. Exemplele le aveti la sfarstitul postarii.  Cel mai bun tort de ciocolata. Cel putin asa mi s-a parut mie (si inca mi se pare) si tuturor celor care au mancat din el ....  Este absolut divin, atat de ciocolatos si atat de minunat incat nu am cuvinte potrivite sa il descriu. Caut acum motive sa mai sarbatoresc ceva. Sa mai fac unul. Sau poate doua :)) Aveam asadar un sarbatorit drag (cel mai drag) si dorinta de a-i pregati un tort special. Am frunzarit pe internet pana cand EL, TORTUL, mi s-a aratat. Se numea "ultimate chocolate cake" si ne-am intalnit pe BBC Good Food . Din prima clipa am stiut ca nu ma va dezamagi. Si am avut dreptate. Este un tort cu blat un pic lipicios (nu este genul care trebuie insiropa...

Orez salbatic cu rosii uscate si marar

Ingrediente (pentru 4 portii) 300 grame orez salbatic o ceapa medie un catel de usturoi 6-8 rosii uscate conservate in ulei de masline o legatura de marar proaspat doua linguri de ulei de masline sare, piper Asa cum am promis  revin cu reteta pentru garnitura de orez salbatic ce s-a insotit atat de perfect cu macroul la cuptor. Dupa gustul meu, in afara de clasica garnitura de cartofi - orezul salbatic se potriveste cel mai bine la peste. Si tot langa peste imi mai place si feniculul. Coming soon! :) Mod de preparare: Se curata ceapa si usturoiul si se toaca marunt. Se incinge uleiul intr-o tigaie mai adanca si se auresc in el ceapa si usturoiul. Cand acestea devin sticloase se adauga orezul si se amesteca totul pe foc timp de un minut, pana se caleste un pic si orezul. Se stinge cu doua cani de apa calduta, se acopera cu un capac si se lasa sa fiarba orezul. In timpul acesta taiem rosiile...

Plăcintă cu mere (rețeta rapidă și de post)

Daca în anii trecuti, de cum venea sezonul merelor aveam pe repeat TartaTatin anul acesta abuzez de o rețeta de plăcintă cu mere mult mai simplă, care este și de post deci poate fi pregătită și mâncată fără probleme și în postul Crăciunului, care bate la ușa deja (incredibil, cum trece vremea .. ) Plăcinta asta are, așa cum apare pe ciorna de mai jos un aluat al  Laurai Adamache  și a fost popularizată în așa hal și trimisă atâtor prietene și cunoștiințe pe whatsapp încât cred că nici nu mai era nevoie să o pun aici pe blog, cred că toată lumea o știe, dar am zis că poate o fi de folos cuiva. Aici este forma în care a circulat (și circulă încă) prin cercurile selecte de prințese gospodine cu care sunt în schimburi de rețete și cu ocazia asta țin să îi mulțumesc din suflet  💗  prietenei mele G. care ne-a nenorocit împărtășindu-ne această rețeta de care am devenit dependenți și din cauza căreia ne pregătim să devenim obezi :) Ingrediente aluat: - 2...

Somon cu portocale la cuptor cu garnitura de porumb cu avocado - pentru un strain :)

Provocarea unui strain :) m-a facut sa descopar o combinatie absolut incantatoare. Pentru cui ii este lene sa urmareasca linkul, provocarea era sa gatesc ceva in culorile orange, galben si verde. Dar verdele sa nu fie o leguma :0 Combinatia incantatoare de care vorbesc s-a produs intre somon, porumb si avocado. Toate stropite din belsug cu lime, portocala si lamaie. Somon cu portocale mai facusem - de fapt marinat in suc de portocale plus ceva coaja rasa si apoi bagat la cuptor. Asadar, cerinta cu culoarea "orange" era rezolvata. Insa combinatia de galben cu verde + conditia ca verdele sa nu fie o leguma :) imi dadea de furca! Tot cautand pe internet ceva cu porumb de pus langa somon - fiindca aveam nevoie de galben in farfurie si simteam eu (nu degeaba) ca porumbul s-ar imprieteni repejor cu somonul - am gasit o minunata salata de porumb cu avocado. Avocado? Dar e minunat, mi-am zis.  Indeplinim si conditia culorii verzi! Asad...

Cosulete cu branza de capra si prosciutto crudo

In ultimul timp am gatit mai mult romaneste, lucruri simple, clasice si imi lipsesc experientele noi asa ca cel care urmeaza sa vi-l povestesc mai jos. O sa vina vremea sa indrept lucrurile cat de curand, stiu asta :) Cosuletele astea s-au nascut dintr-o greseala si din niste ingrediente aflate prin frigider cu totul intamplator. A fost intai un aluat de crackers care nu a iesit cum trebuia, drept pentru care l-am pus in formele de briose si l-am copt. Apoi m-am uitat lung la briosele sarate si fierbinti: "ce sa fac eu cu voi fetelor?". Eu ma uitam la ele, ele se uitau la mine si ridicau in umeri si isi dadeau coate (ma rog, exagerez un pic, doar ridicau din umeri :) Drept pentru care mi-am bagat capul in frigider si am stat asa cateva minute bune nu ca sa ma racoresc ci ca sa ma inspir. Si la final am iesit din frigider intr-o mana cu o cutie de branza crema de capra si in cealalata mana cu un pachet de prosciutto. Si mi s-a parut o idee foarte buna sa le unesc. Si m...